3 Ceremonii - relatare

 In prima noapte   -  (Etapa de purificare, pregatire…)

   Dupa 35 de minute cred, am inceput sa simt amorteala, vibratii in corp. Am deschis ochii si totul vibra de aproape nu mai distingeam contururile. Era oricum intuneric dar se zarea usor in dreptul ferestrelor. Am inceput sa oftez, (am scuipat).

Cand au inceput shamanii sa cante am vazut totul vibrand puternic, de parca imaginea era compusa din mici…pixeli..puncte…care vibrau…(imaginea vibra intens si pe orizontala si pe verticala )Peste aceasta vibratie se suprapunea un fel de schita cu  linii energetice fine fine , usor luminoase (gen blue-print al unei cladiri)

O buna bucata de timp am simtit ayahuasca cum imi fierbe in stomac , apoi am simtit-o alunecand , serpuind fierbinte prin intestine . Corpul imi vibra destul de puternic …in intregime.

Am simtit vibratii, caldura, ameteala, am cascat puternic, cu lacrimi. Au curs lacrimi involuntar iar apoi chiar am plans. Am oftat iar si iar.

Iar am plans, iar am zambit, mi-a venit sa rad. Incercam sa ma relaxez, sa las sa se manifeste ayahuasca in mine si prin mine asa cum voia pentru inceput deoarece am inteles ca primul pas este sa ma deschid, sa abandonez idea de a controla tot pentru ca Ea sa ma poata purifica, sa ma poata vindeca…

Am deschis gura larg de multe ori si am ramas cu ea deschisa uneori minute in sir,uneori credeam ca mi se rupe maxilarul. Am scos limba mult afara de multe ori. Cateodata ramaneam minute cu gura larg cascata si limba la maxim scoasa. O data chiar aveam capul dat de spate, gura larg deschisa de sa mi se rupa  limba la maxim scoasa afara, de credeam ca o sa-mi fie smulsa. .. (Mi s-a rupt frenul sublingual, atat de puternic imi iesea limba afara din gura. )(in a treia noapte mi-am facut o idee despre ce ar putea sa insemne impulsul de a scoate limba atat de tare)

Era dureros, tensionata puternic limba, insa undeva deep inside stiam ca este ok, ca se intampla ce trebuie . Stiam ca se petrece o detensionare in corpul si mintea mea subconstienta, o curatare. Ma simteam …intr-un fel…exorcizata, parca eliberata de anumite energii care ma tineau in loc inainte si ma tensionau, ma blocau, consumandu-mi energia vitala si mentala. Mintea mea era linistita in tot acest timp, emotional ma simteam linistita, in siguranta, de parca toata fiinta mea simtea ca sunt “pe maini bune”, simtea ca pot avea incredere, ca sunt protejata si ajutata si ca ma pot relaxa si observa linistita ce se intampla. Asta si faceam, observam ce facea corpul meu …fara mine. Stiam ca daca vreau pot opri sau intrerupe acele manifestari, insa nu simteam sa fac aceasta. Au fost si cateva momente in care nu simteam sa am prea mult control pe miscarile corpului meu fizic, dar nu stiu de ce, culmea, asta nu ma deranja.

Uneori cand cascam gura ma gandeam ca …uite, acum deschid gura pentru momentul  Acela, sau Acela in care nu m-am exprimat pentru ca nu mi s-a permis, in care am reprimat in mine si am stat cu dintii inclestati de frustrare (cand am parasit casa parinteasca si am plecat la facultate reprimasem atat de mult incat vorbeam cu dintii inclestati, aproape fara sa deschid gura si mi-a luat aproape un an sa relaxes maxilarul sis a vorbesc normal). 

Alteori pur si simplu, statea gura deschisa larg , expiram luuung pe gura ca si cum as fi scos ceva din mine prin acea respiratie….simteam usurare dupa fiecare expiratie  prelunga. Am avut impresia la un moment dat ca am scapat  de multa tensiune, de niste capuse energetice de pe piept, din piept, de pe/din gat, din stomac, dar parca de pe tot corpul.

Incantatiile shamanilor rascoleau vibratiile, senzatii vizuale, senzatii fizice, pe corp (caldura, vibratii )          Simteam ca–mi sunt de ajutor si catalizeaza procesul. (As fi tentata sa incerc o data totusi si fara, complet in liniste, sa vad diferenta.)

      La un moment dat tot corpul imi vibra si pulsa atat de intens de nu-mi mai simteam granitele corpului – vibram, eram vibratie si era ok.

   M-am simtit energizata… foarte energizata. Uneori aveam impresia ca prea multa energie curge prin corpul meu…aveam senzatia de nerabdare…nu stiam ce sa fac cu energia aceea…corpul avea tendinta sa se miste usor singur, se incorda singur ici colo, apoi se relaxa inapoi…

Dupa a doua doza m-a luat pe sus complet, a preluat controlul total. Am fost rascolita de vibratii puternice in tot pieptul, apoi in tot corpul  , apoi doar din cand in cand anumite zone de pe corp – unde simteam ca lucra. De foarte multe ori am simtit acea vibratie insotita de caldura in gat.

Dupa ce am vomitat totul s-a amplificat.

Am incercat sa invoc ingerul pazitor, fiinte spiritual evaluate, dar nu am simtit sa-mi fi raspuns cineva. Am avut senzatia  ca am fost singura. Doar eu cu ayahuaska. Pierdusem controlul si eram singura, dar acest lucru nu ma deranja in acele momente. Nu puteam face nimic din ce voiam si nici la intentia mea initiala nu mi se respunsese….ceea ce nu-mi placea, insa am vazut ca indiferent cat imi doream, ceream si ma rugam tot nu mi se raspundea.

 Intentia mea a fost clara de la bun inceput: sa vad, sa stiu la nivel de experienta directa, fara putinta de indoiala deci, cine sunt cu adevarat: sunt o fiinta energetica, de lumina chiar, completa, perfecta, divina, una cu Fluxul Vietii, cu Dumnezeu ?? Cine sunt cu adevarat???

M-am incordat sa resist, sa respir  controlat, sa observ senzatiile dar dupa o vreme am realizat ca nu voi obtine nimic cu atitudinea aceea si am decis sa ma abandonez decat sa nu am doar experienta acelei tensiuni si lupte… si atat. Mi-am zis ca nu se poate sa ratez asa o sansa … ca nu mai conteaza ce pateste corpul meu fizic si egoul, important e ca Grande Madre e in mine si actioneaza. Am hotarat s-o las sa ma pregateasca asa cum stie ea ca am nevoie pentru deschiderea spre raspunsurile cautate. Mi-am spus ca trebuie s-o las sa ma purifice si sa ma vindece mai intai…

M-am abandonat uluita in fata fortei ei…

Am avut si cateva momente de confuzie,  …secunde in care nu stiam unde sunt pozitionata fata de ceilalti in sala, in care imi coordonam cu greutate corpul care era amortit, momente in care parca ma sufocam, atat de super energizata si defazata de corpul fizic eram… tot imi spuneam” ce interesant, sa observ si aceasta”   Acum imi vine sa zambesc, atunci nu as fi putut face asta. Cand imi stergeam lacrimile de dupa cascat imi simteam brajii reci reci , inerti,morti parca (parca eram un pic moarta, un pic, nu de tot) de parca nu mai eram complet in corp si trebuia sa fac un efort constient pentru a comanda si coordona fiecare miscare a mainilor si picioarelor.

      In timp ce mergeam in patru labe spre baie (nu reuseam sa-mi tin echilibrul in 2 picioare  si ma temeam sa nu deranjez calcand, sau atingand pe cineva) am avut 2-3 momente in care mi-am pierdut cunostinta zic eu…pentru ca s-au inchis toate perceptiile. Ori am adormit. Nu pot spune sigur. Iar la un moment dat , cand mi-a revenit respiratia si atentia pe mine, pe corp, pentru cateva secunde am avut impresia ca sunt intr-o felina mare gen puma, jaguar si ca merg in patru labe, am gheare…blana , labe mari, lungi…

Nu am avut prea mult visual. Doar din cand in cand…poate pentru ca nici nu mi-am dorit visual. Mi-am dorit intelegerea  a  cine sunt nu vizual cu serpi si fractali…sau alte modele geometrice.

Nu m-a deranjat ce s-a intamplat in jurul meu, nici nu m-a speriat. M-am simtit protejata de shamani si am considerat ca trebuie sa-mi indrept atentia in interior nu in exterior. Era un timp scurt (doar cateva ore) si nu voiam sa irosesc asa o sansa pentru a urmari sa vad/ aud ce fac altii.

AM INVATAT CA: trebuie sa ma abandonez in bratele ei, s-o las sa faca ce am nevoie cu adevarat acum, purificare si vindecare. (o simteam cum se raspandea in mine aducand vibratii si caldura peste tot si cum imi curgea fierbinte prin stomac si intestine)

Am invatat sa accept ce face ayahuasca si starea de fapt. Trebuie sa observ tot ramanand centrata in mine (observ si procesul in desfasurare si observatorul si respiratia)

                                        In a doua noapte -      (Etapa de sarpe, etapa de conectare cu toti, Etapa de purificare, acordare fina, protectie…)

Efectul a inceput dupa o perioada de asteptare (probabil cam 30-35 min) si apoi brusc eram fierbinte, dogoream, vibram toata. Corpul vibra intens  in intregime, pulsa si pierdeam usor usor perceptia limitelor corpului.

   Am auzit zgomotele junglei, am vazut jungla, copaci, liane, flori, frunze. Am vazut serpi. Gura mi s-a deschis si limba s-a miscat singura, ca la sarpe. Mult, foarte foarte  intens si in moduri in care in mod normal nu as putea s-o fac (si nici nu as sti cum sa repet).

Eram SARPE . Inaintam , parca pluteam, prin jungla. (imi simteam doar capul, gatul si pieptul (jumatatea e sus), perceptia restului corpului disparuse).  Parea atat de natural sa fiu acolo, sarpe in jungla. Eram foarte prezenta, foarte constienta. Totul era foarte intens si de mare claritate.

(am avut impresia ca zaresc o piramida Azteca in jungla  la un moment dat.o imagine de 1-2 secunde )

   Au fost momente in care am simtit si vazut  planta crescand in/prin mine, crengute,  frunze, lujeri…

Crestea prin noi toti cei prezenti la ceremonie si ne conecta pe toti – erau crengute cu frunzulite, lujeri prin noi toti si de la unul la celalalt, conectandu-ne. In acele momente am avut flash-uri de conexiune (si comuniune) cu tot. Aceasta a fost una din dorintele cu care am venit la ayahuasca si pe care o pusesem pe hartie, o exprimasem si la inceput de tot: sa simt conexiunea mea cu toti so totul, sa ma simt conectata cu Totul.

Am rugat-o pe Grande Madre Ayahuasca sa ma purifice si sa ma vindece si am simtit cum a lucrat in fiecare parte a corpului meu . M-am deschis cat am putut, cu toata fiinta mea , i-am spus ca o accept cu totul in mine si am rugat-o sa ma accepte, sa mi se arate.

   Dupa ce am vomat totul s-a linistit. A ramas caldura si vibratiile fine, placute, uneori in tot corpul, uneori doar in anumite zone. Continua sa lucreze usor, cu finete, cu blandete, cu dulceata. Ma simteam bine si mi-a trecut prin minte gandul ca acum aya face reglaje fine energetice, ca imi modifica circuite neuronale pentru a avea acces la noi intelegeri si raspunsuri .Speram sa fie asa . Vedeam mici pete luminoase, mici flash-uri de lumina colorate. Am simtit usurare, impacare, bucurie senina, caldura.

   Am avut impresia ca efectul se diminueaza , ca e tot mai blanda,dar probabil ca nu pentru ca  se reactivau vibratiile si caldura din cand in cand, in special cand cantau shamanii.

   In plus, nu imi amintesc sa fi auzit decat vreo doua mici, scurte franturi din zgomotele terifiante din jurul meu de care s-au speriat altii. Unul dintre shamani a spus ca asta inseamna ca am avut protectie.

                                        In a treia noapte -      (Etapa de revelare a naturii energetice vibratorii a universului, etapa de joaca interactiva cu mine, etapa de depasire a disconfortului, vulnerabilitatii feminine…+ homework-ul )                                                                                  

Dupa aproape jumatate de ora dupa  ce am baut am simtit o puternica vibratie in stomac, o furnicatura foarte puternica ce s-a raspandit brusc in tot corpul, ca un val, incat mi-a dat impresia ca sunt intr-un montagne rousse si intru intr-o coborare verticala.(am simtit-o ca pe o cadere libera)

Intreg corpul imi vibra si ma furnica cu o forta incredibila…ma simteam ca un roi de albine . Auzeam zumzetul. Apoi limitele corpului fizic au disparut si totul in jurul meu vibra puternic. Totul si toti in jurul meu erau ca un roi de miliarde de albine energetice (mici “bobite” de energie) vibrand puternic dar fin, maruntel maruntel si zumzaind (furnicand). Eram amestecata (dizolvata) in acest roi imens, ca un ocean de energie vibrand si zumzaind , plin de puncte mici, luminoase, de toate culorile, amestecate, si am inteles ca asa este toata creatia, ca aceasta este natura Universului: energie vibrand.

Distingeam cumva in acest infinit roi v+z anumite tipare , linii de organizare ce apareau, dispareau, curgeau dintr-una in alta, insa transparente, usor luminoare si foarte fine,subtiri. Din cand in cand aparea un curcubeu ce se raspandea ca un evantai de lumina peste tot…

Eram constienta de mine, de roi, de tot ce se intampla in jurul meu, auzeam tot, eram foarte prezenta foarte lucida, dar simteam in acelasi timp  cu toata fiinta vibratiile si zumzaitul puternic si dizolvarea in oceanul energetic, conexiunea cu totul.

   Simteam ca sunt si parte si intreg, in acelasi timp.

Apoi un alt val a venit si …nu mai stiu exact ordinea in care au trecut valurile, insa, stiu ca am avut cateva momente de intalnire cu extraterestrii si alte cateva momente in care am fost sarpe si posibil dragon(?). Am avut si momente in care am pierdut controlul si minute lungi traiam intens o realitate din care acum imi amintesc doar franturi vagi. Ar fi trebuit sa notez imediat ce am iesit  din sala de meditatie, insa atunci eram epuizata fizic , imi tremurau mainile si inca eram destul de mult sub efect (inca vibra tot in jur si eu vibram, iar ideile imi veneau toate deodata in cap , de nu le puteam organiza coerent.Am incercat sa vb cu D si nu stiu inca ce a inteles).

Am pierdut ordinea momentelor experimentate, insa am aflat ca prietena de langa mine m-a vazut schimband forme forme, eu-sarpe-eu, altceva-eu-sarpe-eu-altceva….si tot asa de chiar s-a speriat de mine. Am pierdut controlul respiratiei, centrarea in mine, in respiratie, atat de puternice  erau valurile. Aveam impresia ca nu-mi va rezista corpul la presiunea energetica pusa pe el. Simteam o supra sarcina cum imi trece prin corp, ca un curent electric, energetic puternic, placut cumva dar parca prea intens. Aceasta m-a facut sa ma incordez, undeva, in interiorul meu. (nu stiam cum e mai bine sa procedez: daca sa ma las purtata de val, sa ma abandonez complet sau sa ma tin dreapta in meditatie, focalizata pe constientizarea-observarea respiratiei orice-ar fi fost. Uff!!! M-am trezit odata ca mi se incordeaza mandibula foarte tare cateva minute, apoi am cascat, m-am relaxat dar m-am simtit mai …treaza dupa asta, ca si cum as fi inchis ceva in mine.

Dupa multe momente intese traite am avut impresia ca usor usor se diminueaza efectul si ca ma trezesc. Mi-a parut rau, era inca devreme. Voiam sa inteleg ce se intampla, de ce ma limiteaza ayahuasca. Oare ea ma limita, ma opera sau eu ma incordam si ma inchideam? Asta era intrebarea.

Au fost multe multe , toate intense si toate deodata de nici nu mi le mai amintesc acum pe toate.

La un moment dat m-am simtit dezamagita ca nu am fost mai centrata, mai stapana pe corp, pe respiratie. M-am lasat efectiv purtata de val, uneori… a facut ce a vrut cu mine(la inceput, pana am vomat)(in sensul ca nu aveam senzatia de control a viziunilor, a intelegerii, a manifetarilor corpului: cascat, oftat, curs lacrimi, mici miscari ). E drept ca a fost foarte puternic, a fost foarte greu sa resist uneori, iar alteori aproape imposibil. Abia dupa ce am vomitat s-a mai linistit si am putut sa am ceva control. Si pt momenele acelea sunt nemultumita de mine ca nu am tinut cu dintii de centrare. Au fost momente in care m-am centrat, momente in care, daca devenea mai greu, relaxam spatele, sau ma intindeam pt 3 min, ma mai lasam purtata de senzatii. Nu stiu daca am gresit sau nu, dar cred ca era mai bine daca faceam orice efort sa observ respiratia si sa tin spatele drept (desi uneori era ff greu)

* La un moment dat cred ca am fost coplesita efectiv, poate ceva in mine a considerat ca nu face/fac fata si s-a tensionat. Nu am stiut exact daca eu ma inchid sau daca ayahuasca ma limiteaza , ma decupleaza, ma opreste... In corpul meu se declansa procesul menstruatiei, (sangerarea a inceput practic dimineata devreme)

In abdomen simteam  cum ayahuasca imi aluneca prin intestine si lucreaza, simteam caldura, senzatia ca se intampla ceva acolo …ca lucra in mine…

La aceasta s-a adaugat de la un moment dat, aproape de sfarsitul ceremoniei o puternica senzatie de vulnerabilitate in abdomen, sub ombilic, usor in stanga.(atunci nu stiam insa in acel timp mi se declansa menstruatia)(parca toata vulnerabilitatea si sensibilitatea feminina dintotdeauna s-ar fi concentrat in abdomenul meu- il simteam ca pe o rana mare deschisa, extreme, extrem de vulnerabila si sensibila si de aceea si usor dureroasa) Atat de intens simteam asa era incat nu reuseam sa stau dreapta sa meditez pt ca  mi se contracta puternic abdomenul si nu mai reuseam sa respir. Imi venea sa ma strang ghem. M-am chinuit o bucata de timp asa, nereusind sa ma relazex, sa ma centrez, sa-mi observ respiratia. Erau greu sa raman conectata cu spiritul ayahuasca. Simteam cu ma inchideam, cum parca ma indepartam, cum pierdeam centrarea. O stare de nelinise, apasare si nerabdare imi crestea in piept. Nu intelegeam ce se intampla si de ce. Iarasi, dorinta mea de a intelege tot  cu mintea constienta, rationala, de a controla. uhh

M-am dus la D sa-i cer sfatul. M-am asezat in fata lui si in 3 secunde, inainte  sa reusesc sa spun ceva a inceput sa cante. Dupa ce a cantat, m-am apropiat si i-am spus ca ceva nu e ok cu concentrarea mea si l-am intrebat daca e tarziu sa mai primesc o picatura, pentru a lua un nou start. Mi-a spus ca e tarziu si ca e sigur ca am suficienta in sistem, ca trebuie doar sa ma centrez, sa respir, sa stau cu spatele drept si sa ma reconectez la spiritul ayahuasca. Undeva in mine stiam ca aceasa este rezolvarea dar a fost foarte bine ca mi-a confirmat-o si el. Am multumit si am revenit la locul meu. In urmatoarele minute m-am chinuit efectiv sa stau dreapta. Am pus o pernuta pe burta si mi-am infasurat bratele in jurul abdomenului. M-am imbratisat strans. Senzatia  de puternica vulnerabilitate nu ma lasa sa respir. M-am intins pe spate. Dupa 2 minute m-am ridicat. D imi spusese sa stau cu spatele drept. In mine era o lupta intre ce voiam sa fac si ce simteam ca pot. Trebuia sa ma fortez . Ma gandeam ca nu ar fi trebuit sa fie cu asa efort concentrarea. (am inteles abia mai tarziu, stand de vorba cu D ca nu e totdeauna usor, ca aya a lucrat cu mine si m-a pus la treaba.)

Am insistat totusi, si dupa inca o lupta cu mine si tot disconfortul si durerea am reusit sa stau dreapta in meditatie, sa-mi observ respiratia si mintea s-a linistit, ingrijorarea a disparut cand am simtit din nou, capul, gatul, pieptul vibrand, incalzindu-se, efectul cunoscut deja reinstalandu-se in mine. Hehe…ayahuasca parca se pitise dupa ceva, parca se ascunsese dupa colt si ma astepta sa fac partea mea din joc, sa vin dupa ea, sa vin eu la ea deschisa sa ma conectez cu spiritul ei. Se juca cu mine. Da, aceasta a fost impresia foarte clara de mai multe ori. Devenea interactiv. Asa a fost de mai multe ori daca ma gandesc bine.

M-am simtit tratata in  cateva momente si ca un copil de catre ayahuasca. Ca si cum as fi fost un copil iar ea un adult rabdator, un invatator iubitor care ma supraveghea, ma ajuta sa inteleg, sa vad, sa fac mici pasi inainte. M-am vazut ca pe un copil in domeniul spiritual (asa a fost perceptia mea).  Astepta tacuta sa fac eu urmatorul pas. De parca as  fi avut mici teste. Ma ducea usor sau mergeam impreuna o bucata de drum apoi simteam ca e cu mine dar ca eu trebuie sa fac …ceva… un gand, o intuitie, o intelegere, o revenire cu atentia de observarea  respiratiei si a tot ce se intampla… mutarea in acel joc, apoi continuam iar impreuna. A devenit interactiv deja. J

(Abia dupa ce am vomitat, ayahuasca mi-a lasat spatiu sa gandesc, sa pun intrebari sa … inteleg, sau macar sa incerc in unele momente.)

   *In cateva momente m-am intalnit cu fiinte extraterestre:

            - eram pe o platforma suspendata iar daca as fi facut un singur pas inainte, peste un gol, as fi pasit pe o alta platforma pe care erau doua navete extraterestre . Cea din dreapta a pornit si accelerat disparand in 2 sec. Langa cea din stanga, care era chiar in fata mea, erau 3 extraterestri ce ma priveau . Voiam sa ma aproipii de ei,sa comunic cu ei,  sa intru in naveta lor, dar nu reuseam sa fac acel pas inainte necesar. Piciorul nu mi se misca.

            - eram intr-o nava extraterestra, intr-o incapere gen laborator, cabinet medical, alb, luminat, erau 5 sau 6 extraterestri in fata mea, cu o infatisare pe care nu am mai vazut-o pana acum in nici un film SF urmarit, alungiti, foarte inalti, subtiri, deschisi la culoare,aproape albi cu ochii mari. Eram acolo cu ei, ei ma priveau, dar eu ma simteam linistita, in siguranta. Nu simteam nici bucurie, nici frica, nici o emotie, de fapt. Eram linistita, in pace,in siguranta .

            - eram intr-o alta incapere cu extraterestri – doar pentru cateva secunde … un loc cu o atmosfera placuta, luminoasa, insa nu-mi amintesc prea multe detalii. Stiu doar ca eram acolo impreuna cu fiinte cu o infatisare nemaivazuta, si ca si inainte , simteam ca sunt acolo ok cu ei.

            - am vazut la un moment dat o nava extraterestra apropiindu-se din stanga sus. O simteam ca e acolo, undeva deasupra pamantului, stiam ca sunt extraterestri in ea… cumva ii vedeam, ii simteam…dar nu era clar si a durat cateva secunde.

            *In cateva momente am (pierdut controlul si) am fost sarpe si inca altceva ce nu stiu exact, posibil dragon … pentru ca simteam diferit de sarpe, tineam gura si limba diferit, respiram diferit (expiram prelung pe gura in timp ce simteam/imi doream sa ma apropii cu pieptul si gatul de pamant si stiam ca prin felul in care respiram (expiram) comunicam cu cineva/ceva, cu mediul inconjurator. Ce rau imi pare ca nu m-am abandonat mai mult viziunii ca sa pot intelege ce eram ci ce comunicam, sa pot afla rostul acelei viziuni. Incercam sa ma mentin centrata, sa mentin atentia pe respiratie, sa fiu cumva in control si cred ca asta m-a facut sa pierd din inteles, sa nu inteleg in totalitate ce  mi se arata.

Am vrut sa elimin posibilitatea de a fi posedata. Imi bagase M. o grija in cap in ziua respectiva si ma straduiam sa raman eu in control si sa nu las altceva sa ma domine.

Am zis ca e posibil sa fi fost si dragon la un moment dat … simteam ca parca tensiunea s-ar fi disipat daca ridicam mainilie sus si ma ridicam in picioare … (parca pentru a ma inalta in zbor)(ciudate senzatii, greu de descris)(n-am facut-o asa ca nu stiu exact daca ar fi functionat…oricum nu puteam sta intinsa, nici pe spate, nici pe burta) Am tot  simtit sa-mi intind mainile in sus si in lateral insa m-am oprit de teama sa nu ating si sa deranjez , mai ales pe prietena din stanga mea. De fapt si cand respiram mai puternic si ma miscam ma tensionam de teama sa nu deranjez pe ceilalti. Cred ca si asta a contat … ca ma tot incordam, infranam ca sa nu deranjez. Poate ca si asta mi-a limitat viziunile si intelegerea … ca tot reveneam in decorul fizic de acolo in loc sa ma las purtata de val.

In momentele in care am fost sarpe nu am fost la fel ca in seara anterioara, sa stiu clar ca sunt sarpe, sa vad jungla sa am senzatia super clara ca sunt sarpe si nimic altceva, de parca ayahuasca nu ma mai lasa sa ma bucur de senzatia de a fi sarpe, in jungla… eram sarpe insa simteam diferit si chiar si cand eram sarpe si scoteam limba si o miscam foarte mult si foarte rapid, cand expiram prelung, suieram si clar comunicam ceva cu cineva/ceva din jurul meu , tot nu stiam ce anume comunic…in unele momente eram sarpe si mai eram si altceva, eram si in corpul meu fizic, eram foarte prezenta in corp si foarte constienta si de tot ce se intampla in sala, si cu toti, de parca eram in  mai multe locuri in sala, parca eram in cam toti de pe acolo si ii simteam, ii auzeam…. Iar sarpele era sarpe dar parca mai era si altceva..iar eu pierdeam …atentia pe respiratie, centrarea si ma lua valul…sarpele era sarpe si nu mai era sarpe….la un moment dat cand eram si in sarpe si in mine si in toti din sala si parca peste tot, sarpele s-a dizolvat si parca toate perceptiile pe care le aveam in momentul respective s-au…clarificat (greu de descris, de explicat, off) parca s-au contopit toate viziunile intr-una care le cuprindea pe toate in acelasi timp si mi se parea foarte ok sa fie asa, foarte normal.

Toate gemetele, oracaielile si sunetele descrise ca find urate, de iad de ceilalti mi se pareau parte din tot, din fluxul vietii, parte din vindecare, absolut normale si deloc intimidante. Parca nimic nu ma atingea, nimic nu ma speria…Simteam o incredere totala ca tot ce se intampla acolo era benefic pentru noi, ca ne purificam si  ne vindecam, ca pot sa ma relaxez cu incredere pentru ca mi se ofera protectie si ajutor, la fel si celorlalti si ca suntem cu totii sub o protectie. Intuiam…ceva ca un nor superpufos si fin fin energetic in jurul nostru care ne si izola de exteriorul salii.

Cand am fost la toaleta pe la 6 dimineata am vazut imaginea sacadata, parca frame cu frame, miscarile mele lasau in urma dare fine , luminoase, energetice. Aveam senzatia  ca sunt intr-un vis , dar ma simteam detensionata, usoara, linistita, purificata interior fizic si energetic si cu o senzatie de usurare. Ayahuasca inca lucra in mine, era destul de activa. Si eu care-mi faceam probleme ca s-a terminat prea repede efectul…huh.

*Cred ca aveam nevoie de o lectie, de un impuls. Cerusem sfat, cum sa folosesc ce am primit in cele 3 seri cu ayahuasca in viata mea de zi cu zi si am simtit ca sfatul ei este  : sa fiu prezenta, sa meditez, sa-mi conserv energia vorbind mai putin, strict esentialul si facand ordine mai stricta in ganduri, sa fiu mai disciplinata mental, mai perseverenta,sa-mi stabilesc prioritatile in viata. Perseverenta! Acesta era cuvantul care descrie cel mai bine ce simteam ca trebuie sa fac cand ajung acasa. Sa perseverez in ce-mi spune inima sa fac … si in meditatie.

Am tras concluzia ca am de muncit, de disciplinat( si ordonat) mintea, corpul, ca sa “ merit” sa

-primesc mai multe raspunsuri, mai multe intelegeri

-intru in universurile pe care le-am vazut prin cateva intrari rotunde. Atunci nu simteam sa intru in vreunul insa mai tarziu am avut intuitia ca abia dupa ce-mi voi disciplina mai mult mintea va fi ok sa intru in acele universuri, pentru ca acolo gandul meu va creea instantaneu -  iar eu ar trebui sa fiu foarte stapana pe mine, sa am un autocontrol super bun.

* In saptamana care a urmat dupa ce am revenit acasa m-am simtit extrem de linistita. Simteam sa stau singura si linistita sa recuperez orele de somn pierdut, sa las corpul fizic sa se refaca si energetic, sa meditez, sa ma gandesc la ce am trait, la ce si cum voi aplica in viata de zi cu zi … sa las ayahuasca sa continue munca in corpul si in fiinta mea. Am inceput sa citesc cartea Ayahuasca scrisa de Ralph Metzner. Am gasit pe net alte carti  despre ayawaska si psihedelice.

Am reinceput sa meditez . Simteam sa fac asta , imi venea natural, era ca o nevoie intense de a ma aseza  si medita. Vipassana pentru ca se bazeaza practice pe observarea cu o minte cat mai linistita a senzatiilor, respiratiei…

La 2 saptamani dupa ceremonii inca mai simteam o pace mentala si sufleteasca profunda, o liniste, o impacare si usurare intense si placute. Sunt anumite schimbari pe care le-am observant dupa, insa despre ele voi scrie cu viitoarea ocazie.